Nichita St?nescu

Leoaica tn?r?, iubirea

Leoaica tinara , iubirea
mi-ai sarit n fata.
M? pindise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt n fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.

 

Si deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
cnd mai larg, cnd mai aproape,
ca o stringere de ape.
Si privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat n doua,
si auzul o-ntilni
tocmai lng? ciorcarlii.

Mi-am dus mna la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar mna nu le mai stie.
Si aluneca-n nestire
pe-un desert n stralucire ,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme…